Ce este ANR și cum afectează performanța unei aplicații?

ANR (Application Not Responding) este starea de eroare din Android în care o aplicație nu mai răspunde la inputul utilizatorului pentru o perioadă prelungită. Când se întâmplă acest lucru, sistemul poate afișa un dialog care îi oferă utilizatorului opțiunea de a aștepta sau de a închide aplicația. Cauza tipică este că threadul principal al aplicației, numit și UI thread, este ocupat cu muncă consumatoare de timp, precum apeluri de rețea, interogări mari ale bazei de date sau calcule grele, ori că așteaptă un lock deținut de un alt thread.

Printre altele, Android declanșează un ANR dacă o aplicație nu a răspuns la un eveniment de input, precum o atingere a ecranului, în cinci secunde sau dacă un broadcast receiver ori un service nu se termină în limitele de timp stabilite. ANR-urile sunt un indicator important de calitate, deoarece creează o experiență slabă a utilizatorului, iar Google Play monitorizează rata ANR prin Android vitals, unde o rată ridicată poate afecta vizibilitatea unei aplicații în magazin. Dezvoltatorii previn ANR-urile mutând munca grea de pe threadul principal, de exemplu cu corutine Kotlin sau WorkManager.

ANR (Application Not Responding) este o stare a aplicațiilor Android în care o aplicație nu răspunde la inputul utilizatorului într-un anumit interval de timp, de obicei 5 secunde. Aceasta poate fi cauzată de operațiuni de lungă durată pe threadul principal care blochează interfața cu utilizatorul. Pentru a evita ANR-urile, dezvoltatorii ar trebui să se asigure că sarcinile grele sunt executate în fundal, ceea ce îmbunătățește performanța aplicației și experiența utilizatorului.

More about ANR

ANR (Application Not Responding) este o stare a aplicațiilor Android în care aplicația nu răspunde la acțiunile utilizatorului sau la evenimentele sistemului într-o anumită limită de timp. Când apare un ANR în timp ce aplicația este în prim-plan, Android afișează un dialog în care utilizatorul poate alege să aștepte sau să închidă aplicația. Pentru utilizator, aceasta este percepută ca un ecran înghețat, iar ANR-urile, împreună cu crashurile, sunt de aceea printre cele mai grave probleme de stabilitate ale unei aplicații Android.

Din punct de vedere tehnic, un ANR este cauzat aproape întotdeauna de blocarea threadului principal al aplicației. Threadul principal se ocupă atât de desenarea interfeței cu utilizatorul, cât și de procesarea inputului, așa că, dacă este ocupat cu muncă de lungă durată, aplicația nu poate răspunde. Cauzele tipice sunt apelurile de rețea sau operațiunile cu fișiere și baze de date pe threadul principal, calculele grele, situațiile în care threadul principal așteaptă un lock deținut de un thread de fundal și deadlocks între threaduri.

Android declanșează un ANR în mai multe situații, fiecare cu propria limită de timp:

  1. Evenimente de input: Dacă aplicația nu a răspuns la un eveniment de input, precum o atingere sau apăsarea unei taste, în cinci secunde.

  2. Broadcast receivers: Dacă un broadcast receiver nu a terminat procesarea unui mesaj în limita de timp a sistemului, care este mai scurtă pentru broadcasturile din prim-plan decât pentru cele din fundal.

  3. Services: Dacă un service nu își finalizează la timp metodele de ciclu de viață sau dacă un foreground service nu apelează startForeground() la scurt timp după ce a fost pornit.

Pentru a găsi și analiza ANR-urile, dezvoltatorii pot folosi Android vitals din Google Play Console, care arată rata ANR și stack traces de pe dispozitivele utilizatorilor. În timpul dezvoltării, StrictMode poate dezvălui operațiuni neintenționate pe disc și în rețea pe threadul principal, în timp ce instrumentele de profiling din Android Studio arată unde se consumă timpul. Instrumente precum Firebase Crashlytics pot colecta și ele rapoarte ANR.

Cea mai eficientă modalitate de a evita ANR-urile este menținerea liberă a threadului principal. Apelurile de rețea, accesul la baza de date și calculele grele ar trebui să ruleze în fundal, de exemplu cu corutine Kotlin pe un dispatcher potrivit, iar sarcinile de durată mai lungă pot fi programate cu WorkManager. Este important și să se evite lock-urile deținute mult timp pe care threadul principal trebuie să le aștepte și să se păstreze scurtă munca din broadcast receivers și din metodele de ciclu de viață.

ANR-urile contează dincolo de utilizatorul individual. Google Play folosește rata ANR ca una dintre metricile de calitate de bază din Android vitals, iar aplicațiile care depășesc pragurile de comportament necorespunzător își pot vedea redusă vizibilitatea în magazin. În concluzie, un ANR este un semnal că o aplicație face muncă în locul greșit, iar monitorizarea și prevenirea sistematică a ANR-urilor sunt o parte importantă a dezvoltării unor aplicații Android stabile.

Frequently asked questions about ANR

Ce înseamnă ANR în contextul aplicațiilor mobile?

ANR înseamnă „Application Not Responding” și este un termen din Android. Fenomenul apare atunci când o aplicație de pe un dispozitiv Android nu răspunde la inputul utilizatorului într-un anumit interval de timp, de obicei 5 secunde. Când o aplicație are un ANR, acesta se poate datora mai multor factori, precum operațiunile de lungă durată pe threadul principal care blochează interfața cu utilizatorul sau așteptarea unor lock-uri deținute de alte threaduri.

Pentru a evita situațiile ANR, dezvoltatorilor li se recomandă să mute calculele grele și operațiunile de rețea pe threaduri de fundal, astfel încât threadul principal să rămână receptiv la interacțiunile utilizatorului. Acest lucru se poate realiza cu tehnici de programare asincronă precum corutinele Kotlin sau WorkManager; vechiul API AsyncTask este depreciat din Android 11 și nu ar trebui folosit în codul nou.

Comparativ cu alte tipuri de erori care pot apărea în aplicațiile mobile, un ANR este o stare critică, deoarece afectează direct experiența utilizatorului, împiedicând interacțiunea cu aplicația, ceea ce poate duce la frustrare și, potențial, la pierderea utilizatorilor. De aceea, este important ca dezvoltatorii să își monitorizeze și să își optimizeze aplicațiile pentru a minimiza riscul de ANR-uri.

Cum poate ANR să afecteze experiența utilizatorului într-o aplicație?

În Android, ANR înseamnă Application Not Responding. Apare atunci când threadul principal al aplicației este blocat prea mult timp, de obicei în jur de cinci secunde, în timp ce aplicația ar trebui să răspundă la inputul utilizatorului. Sistemul afișează atunci un dialog în care utilizatorul poate alege să aștepte sau să închidă aplicația. Dacă utilizatorul alege să o închidă, aplicația este terminată la fel ca la un force quit.

Pentru utilizator, aceasta este percepută ca o aplicație care îngheață și nu răspunde la atingeri. Acest lucru este frustrant și îi poate determina pe utilizatori să dezinstaleze aplicația sau să lase o recenzie proastă. Chiar și întârzierile mai scurte care nu declanșează un dialog ANR fac o aplicație să pară lentă. Sarcinile grele ar trebui de aceea mutate întotdeauna de pe threadul principal.

Ce instrumente pot folosi dezvoltatorii pentru a identifica și analiza problemele ANR?

Dezvoltatorii pot folosi o serie de instrumente pentru a identifica și analiza problemele ANR (Application Not Responding), ceea ce poate îmbunătăți performanța aplicației și experiența utilizatorului. Iată trei instrumente cheie și caracteristicile lor:

  • Android vitals din Google Play Console: Android vitals este o funcționalitate din Google Play Console care le oferă dezvoltatorilor informații despre performanța unei aplicații, inclusiv despre evenimentele ANR. Analizând datele de la utilizatori reali, dezvoltatorii pot identifica tipare și situații specifice în care apar ANR-uri. Instrumentul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stabilității aplicației și ajută la prioritizarea celor mai critice probleme.
  • Profilerele din Android Studio: Profilerele din Android Studio oferă date despre consumul de CPU, memorie, rețea și energie. Cu CPU profiling, dezvoltatorii pot urmări threadurile și pot identifica blocajele care pot duce la ANR-uri. Instrumentul este esențial pentru a înțelege cum este executat codul aplicației și pentru optimizarea performanței.
  • Firebase Crashlytics: Firebase Crashlytics este un serviciu de raportare a crashurilor care poate ajuta și la identificarea problemelor ANR. Oferă rapoarte detaliate despre evenimentele ANR, inclusiv stack traces și informații de context care îi pot ajuta pe dezvoltatori să înțeleagă cauza problemei. Cu alerte în timp real, dezvoltatorii pot reacționa rapid la ANR-urile noi și pot implementa remedieri.

Combinația dintre informațiile detaliate din Android vitals, analiza cu profilerele din Android Studio și raportarea cuprinzătoare din Firebase Crashlytics le permite dezvoltatorilor să identifice și să rezolve eficient problemele ANR, ceea ce duce la o aplicație mai stabilă și mai receptivă.

Ce strategii pot fi implementate pentru a reduce apariția ANR într-o aplicație?

Pot fi implementate mai multe strategii pentru a reduce apariția ANR (Application Not Responding) într-o aplicație. Un ANR apare atunci când o aplicație nu răspunde la inputul utilizatorului într-un anumit interval de timp, ceea ce poate duce la o experiență slabă a utilizatorului. Iată câteva strategii eficiente pentru minimizarea ANR-urilor:

  • Procesarea asincronă: Operațiunile grele, precum cererile de rețea și operațiunile cu baza de date, ar trebui mutate pe threaduri de fundal cu procesare asincronă. Acest lucru asigură că threadul principal rămâne receptiv la inputul utilizatorului.
  • Menținerea liberă a UI threadului: Operațiunile lungi nu ar trebui executate pe UI thread. Corutinele Kotlin, WorkManager sau, unde este nevoie, un Handler pe un thread de fundal mențin UI threadul liber de blocaje; AsyncTask este depreciat.
  • Evitarea lock contention: Threadul principal nu ar trebui să aștepte lock-uri deținute de threaduri de fundal, iar apelurile sincrone între threaduri ar trebui evitate unde este posibil. O gestionare robustă a erorilor previne și stările neașteptate, precum un timeout care nu este gestionat niciodată.
  • Utilizarea ViewModel: ViewModel, combinat cu corutine sau Flow, gestionează preluarea și actualizarea datelor într-un mod eficient care nu blochează UI threadul. Vechiul API Loaders este depreciat din Android 9.
  • Profiling și optimizarea performanței: Instrumente precum profilerele din Android Studio ajută la identificarea și optimizarea blocajelor din performanța aplicației. Acest lucru poate ajuta la găsirea și remedierea codului ineficient care poate duce la ANR-uri.
  • Reducerea complexității layoutului: Simplificarea structurii layoutului reduce timpul necesar pentru randarea componentelor UI. ConstraintLayout sau alte tipuri eficiente de layout pot fi folosite pentru a optimiza performanța UI.
  • Preîncărcarea și caching-ul: Preîncărcarea și stocarea în cache a datelor reduc timpul de așteptare la preluarea datelor, ceea ce poate îmbunătăți capacitatea de răspuns a aplicației.

În ansamblu, o combinație de procesare asincronă, un UI thread liber, utilizarea atentă a lock-urilor și optimizarea performanței poate reduce semnificativ apariția ANR-urilor într-o aplicație. Aceste strategii ajută la asigurarea faptului că aplicația rămâne receptivă și oferă o experiență mai bună a utilizatorului.

Cum poate ANR să afecteze clasarea unei aplicații în magazinele de aplicații?

ANR (Application Not Responding) poate avea o influență considerabilă asupra clasării unei aplicații pe Google Play, deoarece afectează direct experiența utilizatorului și evaluarea generală a aplicației. Un ANR apare atunci când o aplicație nu răspunde la inputul utilizatorului într-un anumit interval de timp, ceea ce duce adesea la frustrare și, potențial, la recenzii negative.

Google Play măsoară rata ANR percepută de utilizatori în Android vitals, iar aplicațiile care depășesc pragul de comportament necorespunzător pot fi afișate mai puțin vizibil și pot avea un avertisment pe pagina lor din magazin. ANR este un termen din Android, dar și Apple App Store este afectat indirect, deoarece înghețările pe iOS duc la evaluări mai mici și la recenzii negative, care la rândul lor pot afecta vizibilitatea și clasarea unei aplicații în rezultatele căutării.

Pentru a minimiza ANR-urile și a îmbunătăți clasarea unei aplicații în magazinele de aplicații, dezvoltatorii ar trebui să se concentreze pe optimizarea performanței aplicației. Aceasta poate include:

  • Îmbunătățirea codului aplicației pentru a asigura că rulează eficient și fără întârzieri inutile.
  • Implementarea procesării asincrone pentru a preveni blocarea threadului principal de operațiuni grele.
  • Testarea și monitorizarea regulată a performanței aplicației pentru a identifica și remedia potențialele probleme înainte ca acestea să afecteze utilizatorii.

Prin acești pași, dezvoltatorii pot nu doar să îmbunătățească experiența utilizatorului, ci și să crească șansele unei clasări mai bune în magazinele de aplicații, ceea ce poate duce la mai multe descărcări și la o bază de utilizatori mai mare.

Ce bune practici ar trebui urmate pentru a evita ANR în viitoarele proiecte de dezvoltare a aplicațiilor?

Pentru a evita ANR (Application Not Responding) în viitoarele proiecte de dezvoltare a aplicațiilor, este important să se urmeze o serie de bune practici care asigură o experiență a utilizatorului receptivă și eficientă. Un ANR apare de obicei atunci când o aplicație nu răspunde la inputul utilizatorului într-un anumit interval de timp, ceea ce poate duce la frustrare și, potențial, la pierderea utilizatorilor. Iată câteva strategii care pot ajuta la minimizarea riscului de ANR-uri:

Una dintre cele mai eficiente metode de a evita ANR-urile este să se asigure că toate operațiunile grele, precum cererile de rețea, interogările bazei de date și procesarea fișierelor, sunt executate în fundal. Acest lucru se poate realiza cu sarcini asincrone sau threaduri care împiedică blocarea threadului principal. Prin mutarea acestor operațiuni de pe threadul principal, aplicația poate rămâne receptivă la inputul utilizatorului, chiar și în timp ce execută sarcini complexe.

O altă practică importantă este optimizarea performanței aplicației prin reducerea calculelor inutile și utilizarea eficientă a resurselor. Aceasta poate include stocarea în cache a datelor folosite frecvent pentru a minimiza calculele repetate și utilizarea unor algoritmi și structuri de date eficiente. În plus, dezvoltatorii ar trebui să aibă grijă să elibereze resursele care nu mai sunt necesare, pentru a preveni scurgerile de memorie, care pot provoca pauze frecvente de garbage collection și crashuri de tip out-of-memory.

În sfârșit, este crucial să se implementeze în aplicație o gestionare cuprinzătoare a erorilor și logare, împreună cu StrictMode în timpul dezvoltării. Acest lucru face posibilă identificarea și remedierea potențialelor probleme înainte ca acestea să ducă la ANR-uri. Prin monitorizarea performanței aplicației și reacția rapidă la erori, dezvoltatorii se pot asigura că aplicația rămâne stabilă și fiabilă. În ansamblu, aceste bune practici pot ajuta la crearea unei aplicații robuste care oferă o experiență fluidă a utilizatorului, fără întreruperi.

ANR for dummies

ANR înseamnă „Application Not Responding” și este ceva ce se poate întâmpla aplicațiilor de pe un telefon Android. Imaginează-ți că încerci să folosești o aplicație, dar aceasta îngheață și nu mai răspunde la atingeri și glisări. Seamănă puțin cu momentul în care un computer se blochează și nu răspunde, orice s-ar face. Acest lucru se întâmplă când aplicația este ocupată cu o sarcină grea în locul greșit sau are o eroare care o împiedică să funcționeze corect. Când apare un ANR, telefonul afișează adesea un mesaj care întreabă dacă trebuie așteptat ca aplicația să funcționeze din nou sau dacă trebuie închisă. Este modul telefonului de a spune că ceva nu funcționează cum ar trebui și că poate ajuta să se încerce din nou mai târziu sau să se actualizeze aplicația.

Lasă un comentariu